In scurt timp tata opreste masina langa o paure trista, pustie,aproape moarta.Imi dau seama ca singuri amicii care i-au mai ramas sunt vantul si frigul.
Parinti mei par atat de incantati de acest peisaj magnific
Ma plimb domol pe poteca impodobita de frunzele galbene maronii. Copacii isi indreapta ramurile spre cerul azuriu,florile multicolore care impodobeau padurea,ciripitul vesel al pasarelelorau disparut din aceasta poiana odata cu inceputul toamnei .
Totul in jur e colorat si mi-as dori ca tomna sa nu mai plece de la noi,dar totusi va veni iarna si regin a Toamna va fi nevoita sa plece lasand locul sau ierni.
Eu voi astepta cu nerabdare pana cand toamna va veni in anul urmator care imi place foarte mult.
Ne-am intors acasa cu amintirea paduri toamna
Sfarsit !!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu